Caută să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie rușine și care împarte drept Cuvântul adevărului. 2 Timotei 2:15
Vorbim despre valori, despre lucruri care spunem că sunt importante și extraordinare pentru viața noastră creștină, pentru viața noastră familiară, socială, etc, dar totdeauna tot ceea ce vorbim și afirmăm, pentru a fi validate trebuie să treacă testul evaluării prin practică.
Rezultatul practici este ceea ce de fapt este ADEVĂRAT în inima și viața noastră!
Ca buni creștini afirmați, avem încredere în Dumnezeu, și în Cuvântul Său, deoarece, știm și cunoaștem căci prin generații de-a rândul Cuvântul Lui Dumnezeu a fost și este încercat și s-a validat precum iarba se usucă, floarea cade, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac. Isaia 40:8
Psalmul 119:140 – Cuvântul Tău este cu totul încercat, și robul Tău îl iubește.
Psalmul 18:30 – Căile lui Dumnezeu sunt desăvârșite , Cuvântul Domnului este încercat : El este un scut pentru toți cei ce aleargă la El.
Proverbele 30:5 – Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat . El este un scut pentru cei ce se încred în El.
Vrem sau nu, faptul căci facem parte din trupul Lui Cristos, ne face pe fiecare responsabili de valorile care le transmitem unul altuia prin ceea ce trăim. Cuvântul nostru este o oglindă a onoarei și a identității, constituind cel mai prețios atu al unui Om. Respectarea cuvântului clădește o reputație de neclintit, în timp ce lipsa de consecvență distruge încrederea, respectul de sine și credibilitatea în ochii celorlalți.
Cuvântul are capacitatea de a inspira și de a zidi până la impactul distructiv al exprimărilor impulsive iar limbajul deține puterea de a transforma realități și de a defini cine suntem. Menținerea cuvântului între ceea ce se spune și ceea ce se face este esențială pentru dezvoltarea personală și relațională.
Solomon spune: Un nume bun este mai de preț decât marile bogății, iar o reputație bună valorează mai mult decât argintul și aurul. Proverbe 22:1 traducere RV2020 și "Un nume bun este mai valoros decât uleiul parfumat" Eclesiastul 7:1 BVA
Meditam și mă întrebam de ce, chiar în mod indirect mă afectează comportamentul unora, de ce mă preocupă coborârea standardelor a ceea e valoros, frumos, sfânt, curat? De ce când vine vorba de mine, sau de-ai mei, nu mai avem aceeași măsură, și nu mai suntem capabil să ținem la valorile sădite în inimile noastre de Cuvântul Lui Dumnezeu?
Punctez și subliniez – valorile sădite de Dumnezeu în noi prin Cuvântul Scripturii, nu fac referire la obiceiurile și tradițiile care oamenii le pun într-o instituție, uneori acestea ajută dar uneori îngreunează pe oameni așa cum spunea Isus în Luca 11:46 „Vai și de voi, învățători ai Legii” , a răspuns Isus. „Pentru că voi puneți pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeți de ele.
Nu îmi plăcea povara care Duhul o punea în inima mea, și eram iritată de ce mă afectau lucruri care le consideram oarecum că nu ar trebui să mă deranjeze sau să îmi pese – adică, fugeam de responsabilitate, aceia care nu o alegem că vrem ci care o primim!
Literal, a fost ca o apă rece când Duhul m-a mustrat și mi-a dat o comparație prin care eu însumi eram pusă în lumina Cuvântului Său.
Din El, tot trupul, bine închegat și strâns legat prin ceea ce dă fiecare încheietură, își primește creșterea potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsura ei și se zidește în dragoste. Efeseni 4:16
Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-și voia lui însuși printr-o smerenie și închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deșartă, prin gândurile firii lui pământești, și nu se ține strâns de Capul din care tot trupul, hrănit și bine închegat, cu ajutorul încheieturilor și legăturilor, își primește creșterea pe care i-o dă Dumnezeu. Coloseni 2:18,19
Nu am fost surprinsă de versetele acestea, le cunoșteam și chiar le-am citasem uneori, dar au avut un efect surprinzător când Duhul m-a întrebat: îți este afectată creșterea sau dezvoltarea dacă în loc de ceva folositor, benefic îți este transmis ceva dăunător sau nefolositor, deoarece nu se păstrează ceea ce Capul/Cristos dă ca hrană benefică? Atunci când se schimbă Cuvântul Scripturii și se adaptează cerințelor voastre, hrana va afecta felul vostru de a fi. Căci fiecare mădular (membru) are o lucrare specifică și o măsură de har primită pentru a contribui scopului final al slujiri comune – zidire în dragoste și o creștere sănătoasă. Mediul vostru de dezvoltare este afectat când un mădular coboară sau schimbă standardele Lui Dumnezeu, iar sursa hranei totdeauna trebuie să fie din Scriptură și conform Cuvântului. Interpretarea corectă a ceea ce este scris depinde de inima fiecăruia unde îi este îndreptată – spre Împărăție sau spre plăcerile deșarte; totul atârnă de dorințele omului. Căci:
Cine iubește pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine și cine iubește pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Matei 10:37
Cine iubește pe ........ {putem pune pe oricine sau orice lucru} mai mult decât pe Isus, nu este vrednic de El.
Isus nu ne spune să nu ne iubim familia și pe cei dragi, ci ne învață cum să îi iubim – conform Cuvântului Său. Câteva versete ca exemplu, căci Scriptura este plină de învățătură să ne educe cum să iubim:
„Dacă zice cineva: «Eu îl iubesc pe Dumnezeu», iar pe fratele său îl urăște, este un mincinos; căci cel ce nu-și iubește fratele, pe care l-a văzut, cum poate să-L iubească pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut?” 1 Ioan 4:20
De aceea, lăsați-vă de minciună: „Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul”, pentru că suntem mădulare unii altora. Efeseni 4:25
Copilașilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta și cu adevărul. 1 Ioan 3:18
Fraților, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greșeală, voi, care sunteți duhovnicești , să-l ridicați cu duhul blândeții. Și ia seama la tine însuți ca să nu fii ispitit și tu. Galateni 6:1
Dimpotrivă, fiți buni unii cu alții, miloși și iertați-vă unul pe altul, cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Hristos. Efeseni 4:32
De aceea , mângâiați-vă și întăriți-vă unii pe alții... 1 Tesaloniceni 5:11
Mai presus de toate, să aveți o dragoste fierbinte unii pentru alții, căci dragostea acoperă o sumedenie de păcate. 1 Petru 4:8
„Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea este deci împlinirea Legii”. Romani 13:10
„Voi însă, iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare”. Luca 6:35
Nu vă vorbiți de rău unii pe alții, fraților! Cine vorbește de rău pe un frate sau judecă pe fratele său vorbește de rău Legea sau judecă Legea. Și, dacă judeci Legea, nu ești împlinitor al Legii, ci judecător. Iacov 4:11
Luați seama la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră-l ! Și dacă-i pare rău, iartă-l! Luca 17:3
Dar cine are bogățiile lumii acesteia și vede pe fratele său în nevoie și își închide inima față de el, cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu? 1 Ioan 3:17
Îngăduiți-vă unii pe alții și, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertați-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, așa iertați-vă și voi. Coloseni 3:13
Omul care face un reproș altuia, obține în final mai multă apreciere decât acela care, din interese ascunse, îl laudă cu limba lui în mod exagerat. Proverbe 28:23 BVA
De fapt: „Să nu preacurvești, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu poftești” și orice altă poruncă mai poate fi se cuprind în porunca aceasta: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” Romani 13:9
Toate versetele care ne învață cum să ne iubim aproapele în așa fel încât Dumnezeu să fie cinstit și onorat de comportamentul nostru se cuprind în porunca de a ne iubi aproapele conform standardelor Lui.
Când noi Îl alegem pe Dumnezeu, onorăm aproapele; iubirea curată nu va incita pe aproapele la păcat și nu va ispiti sau provoca să fie călcate valorile Lui Dumnezeu.
Dacă Îl iubesc pe Dumnezeu, aleg să nu compromit curăția aproapelui meu, nu îl voi urî, nu îi voi produce pagube, nu îl voi vorbi de rău, și voi fi mulțumit cu ceea ce am, respectând munca și bunurile aproapelui.
Identificăm pe cei care ne iubesc cu adevărat, dar și dacă noi înșine știm cum să iubim, prin acesta adevăr: faptul că sunt iubit și valoros pentru cineva va avea grijă și atenție să nu îmi compromită curăția minții, a inimii, a trupului, credincioșia față de legile și poruncile Lui Dumnezeu și credibilitatea față de cine sunt înaintea oamenilor. Curăție, credincioșie, credibilitate.
Respectul, cinstea și onoarea, prețuiește și validează când omul este iubit conform standardelor Lui Dumnezeu, doar așa se ajungem la împlinirea oricărui alte porunci care mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți".
Dacă cineva dintre mădularele din trupul Lui Cristos, sau eu însumi, fac pe cineva să păcătuiască atunci trebuie să mă opresc și să îmi revizuiesc credențialele.
Care ne sunt valorile și care sunt standardele dragostei cu care iubim? Dacă coborâm standardul valorilor lui Dumnezeu pentru că, sau deoarece, fiincă,etc... scuzându-ne comportamentul, atunci ne înșelăm singuri.
Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate, dragostea nu pizmuiește, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul. 1 Corinteni 13:4-7
Iubirea adevărată valorează – curăția, credincioșia și credibilitatea.
Lupta de a fi drept am identificat-o în mine prima dată, și cât de cumplită este lupta aceasta dintre Duh și fire (Galateni 5:17), lupta cu tine însuți ca să fii un lucrător care n-are de ce să-i fie rușine și care împarte drept Cuvântul adevărului! De ce trebuie să îmi pese să fiu dreaptă/drept prima dată cu mine apoi cu ceilalți? Deoarece doresc să dau ceva benefic mai departe și cu nădejde căci și eu voi primi ceva benefic potrivit nevoilor.
Ne mirăm de slăbiciunea și de neputința noastră de a fi umbla în ascultare și credincioșie, fără a ajunge ce Dumnezeu a rânduit să fim? Nu ar trebui să ne mirăm, o zicală spune: spune-mi ce mănânci și îți voi spune cine ești.
Suntem mofturoși, pretențioși, selectivi, și ne găsim plăcerea în dorințele noastre, nu în Legile Lui Dumnezeu! Nu studiem, nici nu medităm la Cuvântul Scripturi, nu îl strângem în inimile noastre ca să avem puterea și ajutorul de a nu păcătui împotriva Celui care spunem că Îl iubim – Isus Cristos, Domnul și Mântuitorul nostru!
Dumnezeu nu evaluează creșterea și reușita după mărime sau impact vizibil, ci după credincioșie.
Ar trebui să ne testăm relațiile și prieteniile după criteriile acestea nu după avantajele sau interesele noastre.
Tocmai, dacă mă iubește ....... pune numele pe cine spui că iubești sau că te iubește:
– mă va proteja, nu mă va duce în ispită – curăție
– mă va ajuta să fiu fidel, nu mă va face să îmi vând dreptul pe o ciorbă de linte – credincioșie
– mă va prețui, nu mă va trage în compromitere – credibilitate
O, de ar ținti căile mele la păzirea orânduirilor Tale! Atunci nu voi roși de rușine la vederea tuturor poruncilor Tale! Psalmul 119:5,6
Eu vin curând. Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ți ia cununa. Apocalipsa 3:11

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu