Atrași de oportunități

Aflându-se în fața atâtor oportunități, puterea de a alege era copleșitoare și obositoare, însă exista și o atracție pe măsură în mijlocul atâtor oportunități - îmbiind firea la plăcere, satisfacție și distragere. Nu neapărat plăceri păcătoase sau indecente, ci desfătări de care doar omul pământesc se bucură dar neavând nimic de oferit și omului duhovnicesc.

"La oricare", se justifică el, "i-ar fi greu să știe ce trebuie să aleagă; care oportunitate, dintre cele multe care le avea în față, este adecvată și bună pentru mine?"

Dar, cel mai greu filtru prin care trebuia să își verifice alegerea era pasul cel mai delicat: era voia Lui Dumnezeu? Era ceea ce Dumnezeu pregătise pentru el? Avea echiparea și împuternicirea de la Cel Suveran pentru a face ceea ce vroia să aleagă?

Pentru un timp, își dădu interesul să caute răspunsul lui Dumnezeu, dar lucrul acesta cerea dedicație și colaborare cu Însuși Dumnezeu prin Cuvânt, rugăciune, post, și cugetare la cine este el în Dumnezeu. Trebuia efort și implicare în a urma o călăuzire fină dar, fermă din partea Lui Dumnezeu. 

Se simțea uneori împovărat de îndatorirea aceasta, și încercă să își ușureze această povară prin lucruri care se simțea bine. Și așa, pe parcurs, puțin câte puțin, ademenit de lucruri care îi produceau ușurare și satisfacție de moment, pierdu din vedere dorința de a afla planul Lui Dumnezeu specific și special pentru el. De aceea, chiar și lucrurile mărunte, care trebuiau să-i fie o normalitate, erau grele de făcut, deoarece fără să își de-a seama, alunecarea la vale cu greu se poate opri, de aceea totul devenea tot mai dificil.

Jefuit de interesul de-a afla voia Tatălui, își formă o rutină: să aleagă ce credea că este bine și bun pentru el, fără să mai aibă în considerare alte oportunități prin care Dumnezeu încerca să îi atragă atenția. 

Cu toate acestea, în inima lui exista ceva ce doar Unul singur cunoștea cu adevărat; ceva care îl făcuse să nu își de-a cu adevărat tot interesul să cunoască directivele Lui Dumnezeu pentru viața sa: 

Neîncrederea că planurile care Dumnezeu le are pentru el sunt bune. Dumnezeu intenționa să îl priveze în a experimenta o viață cu plăceri sau desfătări așa cum el și-o imaginase.

Însă, prin vorbirea și discuțiile cu ceilalți, ziceai totuși că umbla în planul specific a Lui Dumnezeu trasat pentru el. Mediul înconjurător nu prea îl ajuta să-și vină în fire, deoarece cei mai mulți făceau aceleași greșeli ca și el, dezvoltând o stare de mediocritate. 

Dar, Dumnezeu vorbește în multe rânduri și în multe chipuri, căci El este credincios Cuvântului Său, oferind omului oportunități de călăuzire spre a-L găsi și cunoaște tot mai mult. 

Și ori de câte ori unul dintre acești micuți Îl aude, se oprește, ia seama, își dă interesul să caute, să afle planul Lui Dumnezeu, special și specific pentru el, omenirea are șansa de a vedea măreția și puterea Lui Dumnezeu strălucind.

Ființele umane tind să aleagă calea cea mai ușoară și plăcută lor și rareori aspiră la măreția pe care Dumnezeu a pus-o la îndemâna lor pentru a străluci pentru slava Împăratului, sună în mintea lui.

Este nevoie de curaj, valoare și încredere deplină în Dumnezeu pentru a înfrunta obstacolele și adversitățile pentru a vedea puterea lui Dumnezeu în acțiune, așa precum a făcut-o Ezechia împotriva împăratului Asiriei.

Omul trebuie să lupte împotriva tentației de a se mulțumi cu mai puțin, deoarece fiecare ființă umană are o chemare unică în viață; fiecare dintre ei au o chemare extraordinară, cu un scop măreț de a ieși în evidență cu ceea ce este Dumnezeu pentru ei. Era Duhul Domnului care îi luminase mintea, iar inima lui auzise cuvintele acestea care l-au străpuns. 

Era conștient că avusese parte de mare har din partea Tatălui. Trebuia să își întoarcă privirile spre Fața Tatălui și să permită ca iubirea Lui să lucreze în viața-i zbuciumată. Și, cu teamă dar totuși cu încredere, păși în prezența Lui Sfântă.

Nu uita că Dumnezeu este credincios, plin de bunătate și îndurare și nu va îngădui să fim tentați peste puterile noastre (1 Cor. 10:13), Cuvântul Domnului ieșea la iveală ca un izvor, adăpând sufletul lui însetat. El are un plan desăvârșit, prin care fiecare copil al Său să fie antrenat în a deosebi clar și deslușit vocea Păstorului ( Ioan 10:1-21). Dumnezeu dorește ca copii Săi să reflecteze măreția și strălucirea Sa. El, nu este mulțumit cu credincioși care sunt lipsiți de prospețimea și strălucirea slavei Sale.

De-a lungul vremurilor, toți cei valoroși au trecut prin acest antrenament, își zisese el de data aceasta, dar datorită vremurilor abundente în care trăim, poate, că acum s-a intensificat probele, nu fiind mai grele, ci mai multe, astfel abundența aducând cu sine enorme oportunități de alegere prin care suntem ispitiți (2 Timotei 3:1-5). Este foarte greu, pentru că vremurile sunt grele și anevoioase unde fiecare alegere cere un mare efort spiritual care constituie dificultăți care trebuiesc înfruntate. Dar Dumnezeu a pregătit o armătură specială care trebuie luată pentru a birui totul. ( Efeseni 6:10-17)

Credinciosul este într-o continuă luptă, și nu își poate permite niciodată să lase garda jos: "Nu vă lăsați seduși sau luați prin surprindere. Vrăjmașul vostru, diavolul, umblă ca un leu care răcnește și caută (în permanență) pe cine să devoreze". 1 Petru 5:8 (traducere literală din versiunea spaniolă BLP) 

Era copleșit de dragostea Tatălui, și acceptă cu umilință disciplina și mustrarea care aveau ca scop îndreptarea și corectarea. Greșise mult în ultima vreme, alegând ce credea el că este bine, dar avusese parte de har, și avea să lase cârma vieții lui, Celui care pregătise un viitor atât de extraordinar pentru el.

Mereu, indiferent de anotimpuri, vremuri și culturi, Dumnezeu a avut și continuă să aibă oameni care aleg să afle, să aleagă dar să și rămână în planul și voia Lui, ca apoi să caute în permanență să fie plăcuți Lui. 

Facem parte dintre ei? Urechea aude glasul Domnului care cheamă să fie descoperit, ca apoi ochii să vadă pe Cel ce este Domn și Răscumărător?(Isaia 42:5 Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut.)

Oare este nevoie să ajungem la porci, ca să ne venim în fire, și să recunoaștem adevărata realitate: unde suntem, cine suntem și cine este Tatăl nostru?

Când cineva L-a întrebat pe Isus: „Doamne, oare sunt puțini cei salvați?” El i-a răspuns: 

„Dați-vă tot interesul să intrați pe poarta strâmtă. Pentru că mulți vor intenționa să intre, dar nu vor putea". 

De ce nu vor putea, m-am întrebat, doar au intenție - dorință să intre? 

Deoarece a rămas doar intenția și dorința, dar și-au pierdut interesul, râvna pentru lucrurile importante și valoroase.  Nu au încredere că Dumnezeu are planuri și lucruri bune pentru om. Irosesc resursele în alegeri care le slăbesc forțele. Vor să intre, dar nu mai au putere și nu mai reușesc să facă pași care i-ar pune la adăpost.

Unii se întreabă dacă Dumnezeu mai trimite ajutor sau oare mai ajută El pe cei care caută ajutorul la El. Dar mai degrabă, cred că ar trebui să ne întrebăm pe noi înșine dacă mai avem încredere și nădejde (aceasta fiind credința) în Dumnezeu, căci Biblia este plină de exemple unde ne este arătată credincioșia Domnului de a ajuta pe toți cei care Îl caută.

De asemenea, Cuvântul Domnului este plin de exemple care ne încurajează și ne ajută să îndrăznim să aspirăm la lucruri mărețe și extraordinare, să nu ne conformăm în a fi creștini mediocri. 

Când oameni s-au hotărât, în așa măsură că și-au pus inima să înțeleagă, s-au disciplinat înaintea Dumnezeului viu, iar El care este credincios Cuvântului Său, totdeauna și-a arătat și continuă să Își arate măreția și puterea-I cutremurătoare.

Copiii, tineri, adulți și mai vârsnici, tuturor ne stau în față zile și ani, mai mulți sau mai puțini, plini de oportunități și ocazii. Să nu uităm niciodată, că fiecare zi pe care o trăim vine însoțită cu bunătatea Lui Dumnezeu, care va fi sprijinul celui care va fi interesat de ajutorul și puterea Lui pentru a trăi o viață plăcută și extraordinară. Ce facem cu bunătatea Lui, cu siguranță va face diferența.

Trăim într-o societate în care atât cei din biserică cât și cei din lume se confruntă cu gestionarea indeciziilor.  Indecizia este dificultatea persistentă în alegerea între opțiuni rezonabile. Nu este lene mentală; apare atunci când creierul încearcă să se îmbunătățească sub presiune, într-un mediu incert, pentru a se proteja de pierderi și a menține o imagine de sine competentă. Decizia implică costuri - timp, efort și risc. Atunci când acest cost este perceput ca fiind ridicat, sistemul de alertă - orbit de aversiunea față de pierderi - amână alegerea.

Viața modernă oferă multe alternative și o bogăție de informații. Acest exces de opțiuni crește comparația și alimentează anticiparea regretului, ducând la analize suplimentare, ceea ce, la rândul său, provoacă anxietate și amânare.

De aceea, cred că este așa de mare nevoie ca Dumnezeu să ne arate direcția și voia Sa în mijlocul atâtor oportunități de alegere, pentru că doar umblarea în voia Sa, oferă protecția autorității Împăratului, astfel fiind protejați de anxietăți, tulburări, frică, deznădejde, teamă, etc, lucruri de care vedem că tot mai mulți sunt afectați. Da, vom întâmpina multe adversități și încercări, de altfel ca toți pământeni, însă cu Dumnezeu putem face față oricărui obstacol, marcând o diferență clară a unei altfel de dragoste, ce o purtăm în noi (Matei 5:38-48).

Însă eu sunt totdeauna cu Tine,

Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;

mă vei călăuzi cu sfatul Tău,

apoi mă vei primi în slavă.

Pe cine altul am eu în cer afară de Tine?

Și pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.

Carnea și inima pot să mi se prăpădească,

fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele și partea mea de moștenire.

Căci iată că cei ce se depărtează de Tine pier;

Tu nimicești pe toți cei ce-Ți sunt necredincioși.

Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu:

pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost,

ca să povestesc toate lucrările Tale. Psalmul 73:23-28

Fie să spunem din toată inima cu toți: Doamne, călăuzește-mă pe calea plăcută Ție. Psalmul 5:8 (VDC)

Expuestos al poder de la Palabra

Ya ha pasado una semana desde que comenzamos el reto de leer la Biblia en 90 días. 👏

Bueno, creo que ha sido una semana interesante diría yo😉, donde una persona empieza a identificar algunos problemas con la disciplina personal. Y allí la mayoría, hmmm🙇, ya empiezan a pensar que aún pueden lograrlo, pero, a lo mejor en otro momento. El comienzo de algo importante siempre provoca un estado de inseguridad e impotencia, por muy capaz que uno se sienta. Por eso es tan importante formar parte de un grupo, porque allí nos motivamos mutuamente, al vernos lograr lo que queremos. 

Allí encontraremos la motivación necesaria para lograrlo. 

De manera que, si uno de los miembros padece, todos los miembros se conduelen, y si uno de los miembros recibe honores, todos los miembros se regocijan con él. Ahora bien, ustedes son el cuerpo de Cristo, y cada uno de ustedes es un miembro con una función particular. 1 Corintios 13:26,27

Piensen en todos los deportes, trabajos, proyectos, etc que se hacen en equipo, la celebración de la victoria es impresionante. ¡Ninguna celebración en solitario no iguala la de un equipo! Por que trabajar en un grupo para lograr algo, aumenta la motivación y la dopamina, nos fortalece el sentido de pertenencia, fortalecen los vínculos con las personas, y nos hacen reconocer el esfuerzo, no sólo el resultado. La celebración genera bienestar y estimula al equipo a alcanzar nuevos objetivos. 

Mejor son dos que uno, pues reciben mejor paga por su trabajo. 

Porque si caen, el uno levantará a su compañero; pero ¡ay del que está solo! Cuando caiga, no habrá otro que lo levante. 

También, si dos duermen juntos, se calientan mutuamente, pero ¿cómo se calentará uno solo? 

Uno solo puede ser vencido, pero dos presentan resistencia. El cordón de tres hilos no se rompe fácilmente. Eclesiastés 4:9-12

“No entiendes nada”, dirán algunos, o “¡Yo no entiendo nada!”, dirán otros.

Pero yo preguntaría: ¿Dónde estamos más expuestos para que Dios obre en nosotros?

O, somos como tantos otros, ¿hemos dejado de creer que Dios puede cumplir sus promesas si una persona lo busca y aún más importante, se expone a Su palabra para conocer cómo agradar a Dios?

Pero cuando todas las cosas se exponen a la luz, quedan al descubierto, porque la luz lo descubre todo. Efesios 5:13 RV2020 

Cuando nos exponemos a la luz, solo la LUZ tiene el poder de traer claridad (Juan 3:19-21). 

Así que yo diría, que lo más importante que puedo hacer es motivar a mis prójimos a que se expongan a la Palabra de Dios, o exponerles la Palabra; porque el resto es obra del Espíritu Santo en sus corazones - Juan 16:8-11 El Consolador...convencerá al mundo de pecado, de justicia y de juicio. 

La colaboración es muy importante, tanto entre Dios y nosotros, como entre nosotros y nuestros prójimos - en ambas direcciones. Porque así es como se sientan las bases de una relación. Una relación sobre algo que es real y verdadero. La base es muy importante, y la base es la Palabra de Dios, porque allí Dios nos forman y nos enseña de quien es El.

Tenemos al mejor aliado con nosotros - Romanos 8:31 - así que ¡Vamossss!✅

Aprovechar bien el tiempo

   

Hoy, 26 enero, 2026, hemos empezado un plan de leer la Biblia en 90 días con un grupo de jóvenes. 🙏😇😍

Habrá días con mucho animo, pero también sé por experiencia que habrá días difíciles y pasaremos por tentaciones para rendirnos. Pero quiero decir que Dios nos tiene preparado la ayuda que cada uno de nosotros necesitamos en cada momento, para poder afrontar los desafíos y salir victoriosos. Aparte de eso, Dios preparó mucho gozo y deleite a lo largo del proceso de guardar Su palabra en nuestros corazones. Doy fe de eso, ya que practico esta disciplina.😍

      Puedo decir que cada vez que he superado un reto, siempre reconozco que solo pude hacerlo con la ayuda que El Señor me dio. He confiado en Su fuerza y ​​no en mis debilidades, y he podido lograr lo que nunca pensé que sería capaz. A veces nos ponemos limites en intentar superarnos; a pesar de lo que nosotros podemos, nuestro Padre tiene recursos ilimitados, si confiamos en Él. Dios está listo en bendecirnos con todo lo que necesitamos para lograr desafiar lo imposible.

Si tengo fe, no es en algo absurdo; tengo fe porque Su palabra ha sido testada y comprobada como auténtica a través del tiempo por aquellos que han confiado plenamente en Dios.

Con agradecimiento a mi Dios, pero también a todos los jóvenes que se apuntaron al reto de este plan, quiero confiar que Dios hará cumplir Su Palabra en todos nosotros que en El confiaremos.

Tú encenderás mi lámpara;

El Señor, mi Dios, alumbrará mis tinieblas.

Contigo desbarataré ejércitos

y con mi Dios asaltaré ciudades amuralladas.

En cuanto a Dios, perfecto es su camino

y acrisolada(exquisita) palabra del Señor;

escudo es a todos los que en él esperan.

¿Quién es Dios sino solo el Señor?

¿Y qué roca hay fuera de nuestro Dios?

Dios es el que me reviste de poder

y quien hace perfecto mi camino;

quien hace mis pies como de gacela

y me afirma en las alturas;

quien adiestra mis manos para la batalla,

para tensar con mis brazos el arco de bronce.

Me diste, asimismo, el escudo de tu salvación;

tu diestra me sustentó

y tu benignidad me ha engrandecido.

Ensanchaste mis pasos debajo de mí

y mis pies no han resbalado.          Salmos 18:28-36

Dios, Padre nuestro, te damos gracias porque nos ayudas en aprovechar bien el tiempo, y ser atentos en todo lo que Tú Señor nos quieres hablar. Nos das la oportunidad de estar quietos en Tu presencia para que puedas darte a conocer. Oh, Dios, pon temor en cada corazón por medio de Tu Palabra, para aprender a respetarte y valorarte.

Somos agradecidos por Tu bondad que cada día nos acompaña y nos anima a estar más cerca de Ti. Gracias Jesús, en Tu nombre te pedimos la ayuda que tanto la necesitamos. Amen. 

Opriri și descoperiri

 Din nou, suntem la sfârșitul unui alt an care a trecut atât de repede, încât nu am fost suficient de capabili ca să reușim să ne dăm seama de cât de importante au fost momentele, clipele, orele, și oportunitățile care fiecăruia ni s-au dat.

Așezată în fața unei cărți, lecturând, s-au conturat în mintea mea câteva întrebari meditative: 

"Ce am făcut anul acesta ca să Îl cunosc mai mult pe Cel care m-a mântuit? Cât timp am folosit pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu? Câte oportunități am ratat de a asculta glasul și sfaturile Lui? 

Nu mă refer la implicarea mea în lucrările și chemarea ce o avem fiecare, ci la nivel personal, cât m-am oprit să îmi dau interesul să Îl cunosc pe Dumnezeu, să experimentez intensitatea și îmbogățirea Lui?"

Și imediat mi-a venit în minte pilda Domnului Isus din Matei: 

"Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?" Matei 7:22

Oamenii acești chiar făceau lucruri impresionante, care unora dintre noi ni se pare ficțiune. Răspunsul Lui Isus mă înspăimântă: "Atunci, le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege." Matei 7:23

Isus spune în altă ocazie: "Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu." Ioan 17:3

Oare de ce investim mai mult în a face cât mai multe lucrări decât în timpul acela intim, unde descoperim frumusețea Mântuitorului și bogățiile Tatălui? Isus ne atrage atenția că e mai important să Îl cunoaștem, decât slujirea. Maria și-a ales partea cea bună, spunea Isus. Asta nu însemna că ce făcea Marta era rău, doar că Maria s-a oprit din slujire ca să Îl cunoască pe Isus. Prioritatea ei era să Îl cunoască, apoi sunt sigură că își dedica și energia să Îl slujească. 

Ne ocupăm timpul cu foarte multe lucruri dacă e posibil, poate până la extenuare, încât posibilitatea de a ne opri să nu existe. Dar Dumnezeu, cu glasul Său duios de Tată ne spune și astăzi:

"Opriți‐vă și cunoașteți că eu sunt Dumnezeu; voi fi înălțat între neamuri, voi fi înălțat pe pământ!" Psalmul 46:10 VDCL

«Estad quietos y conoced que yo soy Dios; seré exaltado entre las naciones; enaltecido seré en la tierra».

Salmos 46:10 RV2020

Nu vreau să fiu înțeleasă greșit căci nu trebuie să facem lucrări, ba da, dar orice lucru trebuie să izvorască în urma opririi noastre, a părtășiei și a cunoașterii noastre profunde cu Domnul Dumnezeu. Tocmai marile treziri spirituale în lumea întreagă, au avut loc, când oamenii s-au oprit și au cunoscut pe Domnul Dumnezeu. Istoria creștinismului poate fi o sursă de inspirație dacă ne vom opri și o vom citi. Este imposibil să rămâi același, și să nu îți dorești pasiunea și devoțiunea lor în a-L iubi pe Isus Cristos.

"Prin tot ceea ce predic încerc să motivez biserica lui Isus Cristos la o redescoperire a frumuseții Mântuitorului, ca astfel să-L putem iubi din nou cu aceeași intensitate cu care L-au iubit înaintașii noștri." - A.W. Tozer

Tot Tozer spunea cu multe decade înainte: "Vreau să-ți spun că te va costa să-L cunoști pe Isus Cristos, personal și profund. Costă, și cei mai mulți oameni nu sunt dispuși să plătească prețul. Din această cauză cei mai mulți sunt doar creștini obișnuiți, care nu cresc spiritual. Creștinul obișnuit, omul care nu a trecut niciodată dincolo de ceea ce înseamnă un creștin mediocru." 

Mă bucur enorm de toate perioadele în care m-am oprit și L-am mai cunoscut încă puțin pe Dumnezeu. Wow, orice oprire a adus o descoperire minunată de care m-am bucurat și în care sufletul meu chiar a fost încântat de Autor, nu doar de binecuvântările Lui. 

Dar, în același timp, nu pot trece cu vederea că mă doare momentele ratate în care din neglijență, nepăsare, neveghere, etc, nu m-am oprit în a-L cunoaște pe Isus Cristos, Domnul. La fel cum credința fără fapte este moartă, tot la fel dragostea noastră doar declarată, dar fără fapte, față de Tatăl nostru, față de Isus Cristos Mântuitorul nostru, este moartă. 

Deci, măsura dragostei noastre este timpul nostru personal petrecut cu El. Oare cât am făcut-o din dragoste față de El, sau cât din egoism pur, unde am căutat doar binecuvântările, nu și Autorul?

Mă bucur căci Cuvântul Său străpunge inima mea, și desparte "adevărul meu" de adevărata realitate care doar El o deține. Și chiar dacă doare, vreau să accept și să fiu curajoasă și să pot împlini avertismentul pe care ni-l dă Pavel: 

"Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele. De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului." Efeseni 5:15-17

Doresc să mulțumesc Domnului pentru că El m-a iubit întâi, pe când eram o mare păcătoasă, și astăzi mă iubește mult mai mult, deoarece sunt fiica Lui, și își arată dragostea de Tată, iubindu-mă și instruindu-mă cu blândețe. Mulțumesc Tată!

Fie ca cumpăna dintre ani să fie o oportunitate în care fiecare să ne oprim și să ne cântărim viața noastră cu Dumnezeu, și să începem să ne folosim timpul cu folos, căci zilele sunt tot mai scurte și mai zbuciumate.

Să fim cu toți binecuvântați de Domnul Dumnezeu, Tatăl nostru și de Mântuitorul nostru, Isus Cristos cu cât mai multe opriri în care să Îl descoperim și să Îl cunoaștem tot mai personal și profund. Să nu cunoaștem doar Biblia, ci să cunoaștem și să descoperim frumusețea Autorului - Dumnezeul Unic, Suveran a toate, ca să putem spune: 

"Atunci, Cel Atotputernic va fi desfătarea ta , și îți vei ridica fața spre Dumnezeu." Iov 22:26 (VDC)

Los imprevistos - Pruebas de carácter

 Me despierto cada mañana y antes de empezar cualquier actividad - soy consciente del amor e la bondad de Dios, Él que me ha dado un nuevo día para vivir. Estoy agradecida y feliz de todo lo que el Señor me ha dado y, con la motivación de Su presencia quiero vivir este nuevo día que El tiene preparado para mi. 😇

Pero, ¿saben que? Que eso a veces no dura! ¿Porque? Primero, unos dirían, que soy mujer y mis emociones oscilan a veces drásticamente😂 , segundo, que para mi sería el primero😄, porque a lo largo del día enfrentamos cosas que desestabiliza nuestro buen ánimo, ¿verdad? 

Además de estas cosas existe "el pasado" que todos tenemos; ya sean fracasos, dolor, situaciones difíciles, pecados, pérdidas, engaños, mentiras, malas decisiones, etc. Nuestro pasado no es perfecto. Por eso nuestro enemigo aprovechara desestabilizarnos con todo lo malo de nuestro pasado.

Muy pocas veces acabamos como empezamos: con buen ánimo y motivación. Porque raramente pasa un día sin "incidencias" que nos prueben. Todos pasamos por esto, ya seamos hombres o mujeres, creyente o no. La vida está llena de desafíos, decisiones, pruebas a cada paso. Puede que aveces solo pase en nuestra mente, pero esto no significa que no suframos desequilibrios en nuestro ánimo. En cualquier caso, nos demos cuenta o no, estamos pasando por pruebas. 

Elegir amar y no odiar, elegir la misericordia en lugar de juzgar, elegir ayudar a tu prójimo frente a la ignorancia. Elegir perdonar a los que te han hecho daño. Responder con amabilidad a las personas difíciles. Ser paciente con el apresurado. No hables mal de quienes no te agradan. Elige animar en lugar de ser pesimista. Estos son sólo algunos ejemplos que me vinieron a la mente, pero hay muchas cosas que suceden sin previo aviso y, de alguna manera, habrá una respuesta a lo inesperado, ya sea buena o mala.

Nuestras vidas están llenas de situaciones imprevistas que, queramos admitirlo o no, moldearán nuestro carácter y luego esto se reflejará en nuestra conducta.

Todo progreso en la vida se logra a través del aprendizaje, la adversidad, las pruebas, el sufrimiento y el amor. Toda profesión se aprende con trabajo y esfuerzo, y ¿por qué creemos que para ser mejores personas, más agradables a Dios, se aprende sin exámenes?

Por eso, cada acontecimiento inesperado en nuestra vida son pruebas permitidas por Dios para que aprendamos a escoger el bien, a confiar en el Señor, a amar como Él nos enseñó y a tener una perspectiva eterna.

Hay unos pasajes en la Biblia que me recuerda que a pesar de las pruebas, grandes o pequeñas, malas o peores, etc., hay un salvavida disponible para mi situación.

Hasta ahora, ninguna prueba os ha sobrevenido que no pueda considerarse humanamente soportable. Dios es fiel y no permitirá que seáis puestos a prueba más allá de vuestras fuerzas; al contrario, junto con la prueba os proporcionará también la manera de superarla con éxito. 1 Corintios 10:13 La Palabra

Me encanta esta afirmación: "Dios es fiel" y si permite que seamos probados, también nos dará la manera de superarlos con éxito. Wow! 

Eso es grandioso!

Me han secuestrado la paz y hasta he olvidado la dicha. Pienso que estoy sin fuerza, que se ha agotado del todo mi esperanza en el Señor. Recuerda mi pena amarga que es ajenjo envenenado. 

Me acuerdo constantemente y se me derrumba el ánimo.

Pero algo viene a mi mente que me llena de esperanza: que Tu amor, Señor, no cesa, ni Tu compasión se agota; ¡se renuevan cada día por tu gran fidelidad! Tú eres mi herencia, Señor, por eso confío en Ti. 

Es bueno el Señor con quien confía en Él y lo busca. Lamentaciones 3:21:25 La Palabra

Por eso es muy importante tener la palabra de Dios en mi corazón, porque me ayudará siempre que la necesite. "Pero algo viene a mi mente que me llena de esperanza" - ¿de donde viene a mi mente esa verdad que me salva? Desde mi corazón, donde guardo con disciplina las palabras de mi Dios - Guardo tus palabras en mi corazón para así no pecar contra ti. Salmos 119:11

Queridos, no os asombre como algo inesperado la tremenda prueba desatada contra vosotros. 1 Pedro 4:12

Hay muchos pasajes; sólo hemos abierto un comienzo de lo que existe, para que sepamos que la Palabra de Dios nos enseña a prepararnos para las pruebas inesperadas. La Biblia contiene innumerables ejemplos de personas que enfrentaron pruebas inesperadas. De ellos podemos aprender como atraversarlo. A veces queremos evitar los desafíos, pero ellos nos enseñan cómo afrontarlos con valentía. 

No debemos desanimarnos cuando nuestro ánimo cambie, o cuando un giro inesperado, cambia nuestro día; Dios es fiel - podemos confiar plenamente en Él - Él nos proporcionará también la manera de superarlo con éxito.

Todo lo puedo en Cristo que me fortalece. Filipenses 4:13 RV2020

Puedo salir airoso de toda suerte de pruebas, porque Cristo me da las fuerzas. Filipenses 4:13 BTI

Pero tú, Señor, eres mi escudo, mi gloria, quien me enaltece. SALMOS 3:4 (BTI)

Cuando yo decía: «Mi pie resbala», tu misericordia, Señor, me sostenía. SALMOS 94:18 (RV2020)

Dios es el que me ciñe de fuerza, quien despeja mi camino, 2 SAMUEL 22:33 (RV2020)

Mas tú, Señor, eres escudo alrededor de mí; mi gloria, y el que levanta mi cabeza. SALMOS 3:3 (RV2020)

El centro es Dios, Él es el más importante y, si vemos las cosas de esta manera, nos ayudará a no perder el equilibrio en las pruebas. Su poder y Su bondad será gloriosa para que Su Nombre sea alabado y exaltado.

Comportamente

      Comportamente care ne îndepărtează de inima lui Dumnezeu vor fi catalogate drept admisibile și în unele circumstanțe, chiar bune. 

      Citeam această afirmație în cartea care o lecturam, și am rămas meditativă. M-am oprit, și timp de două zile am încercat să fiu receptivă la Duhul Lui Dumnezeu. Această afirmație răsuna în inima mea...ce  comportamente le catalogăm ca admisibile, ca fiind bune? Îi mai dăm Domnului "voie" să ne vorbească? 

Am privit în urma pașilor mei de când L-am întâlnit pe Isus în mod personal, iar comportamentele mele au fost șlefuite, modelate, prelucrate de Domnul, și recunosc că încă mai are mult de lucrat. 

Însă, am învățat că niciodată nu îmi pot justifica comportamentul ca fiind bun atunci când acesta este rezultatul împlinirii poftelor/dorințelor mele, dacă vreau să mă judec corect. Măsura dreaptă o are doar Dumnezeu, a mea poate fi doar în parte dreaptă, de aceea trebuie să merg la El cu "dreptatea mea" și să fiu dispusă să accept ca Domnul să îmi arate adevărata realitate. Fiindcă Îl iubesc, mă voi sfinți, nu îmi voi justificate căderile, ci voi accepta ca El să îmi arate în realitate cum sunt în fața Lui, deoarece aceasta e cu adevărat ceea ce contează. Cum suntem înaintea Lui.

      Sfințirea este respinsă sau este trecută de noi ca admisibilă, iar curăția/puritatea nu mai este o valoare care trebuie promovată. Îi atribuim lui Dumnezeu 1 Corinteni 13 "Dragostea acoperă totul, suferă totul, dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate..." 

Dumnezeu este dragoste, dar uităm căci EL ESTE și pe deplin Sfânt, Sfânt, Sfânt! Nu vreau să mă înșel singură, și să mă trezesc fără adevărata cunoaștere "Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu"Ioan 17:3, adică fără viața veșnică, ci prefer ca Domnul să mă lumineze de realitatea vieții mele astfel să pot să mă curățesc.

2 Petru 2:20 spune: În adevăr, dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos, se încurcă iarăși și sunt biruiți de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decât cea dintâi.

1 Corinteni 15:34 – "Veniți-vă în fire cum se cuvine și nu păcătuiți! Căci sunt între voi unii care nu cunosc pe Dumnezeu, spre rușinea voastră o spun."

Coloseni 1:10 – "pentru ca astfel să vă purtați într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiți plăcuți în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune și crescând în cunoștința lui Dumnezeu,"

1 Tesaloniceni 2:12 – "să vă purtați într-un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăția și slava Sa."

1 Tesaloniceni 4:3-5  "Voia lui Dumnezeu este sfințirea voastră: să vă feriți de curvie; fiecare din voi să știe să-și stăpânească vasul în sfințenie și cinste, nu în aprinderea poftei, ca neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu."

Romani 6:19 – "Vorbesc omenește, din pricina neputinței firii voastre pământești: după cum odinioară v-ați făcut mădularele voastre roabe ale necurăției și fărădelegii, așa că săvârșeați fărădelegea, tot așa acum trebuie să vă faceți mădularele voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeți la sfințirea voastră!"

     Putem să iubim pe Isus, și să continuăm să păcătuim, și să ne depărtăm tot mai mult de Dumnezeu. Fără teamă de Dumnezeu este imposibil să fiu credincioasă Domnului. Fără teamă de Dumnezeu nu pot să îmi văd murdăriile și să caut curățire în jertfa lui Isus. Fără teamă de Dumnezeu nu pot recunoaște că tot ce sunt este doar datorită harului său bogat și a dragostei Sale. 

Teama sfântă Îi dă Lui Dumnezeu locul de cinste cuvenit în viața mea. Frica de Domnul ne ține departe de păcat (Exod 20:20), la fel învățăm că omul,...prin frică de Domnul se abate de la rău(Proverbe 16:6).

Lipsa intimități cu Dumnezeu ne pune în pericolul de a ne crea o variantă proprie/închipuită a Sa( Exod 32:1-8). Este cu neputință să iubești cu adevărat pe cineva pe care nu-l cunoști. Fără frica de Domnul nu-L putem cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu. Moise L-a cunoscut îndeaproape. Vocea și căile Lui Dumnezeu îi erau foarte clare. De altfel, Isus, ne spune: Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, și ele Mă cunosc pe Mine...Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, și ele vin după Mine. (Ioan 10:14,27) Cunoaștere și ascultare/supunere. 

M-am dat seama că este mare har să auzi ce spune Dumnezeu despre cum ești înaintea Lui! De acest lucru depinde alegerea destinului meu etern. Indiferent de eșecurile mele să pot alerga în brațele Tatălui și să caut ispășire în jertfa Fiului Său. Să caut prezența Sa în ciuda alunecărilor și căderilor mele, căci dragostea Sa nemărginită mă cheamă să beneficiez de harul Său. 

Și ce frumusețe este să mă odihnesc la umbra aripilor Sale ori de câte ori Tatăl își găsește plăcere în mine.

Motivación y Fe

Todos tenemos muchos deseos, sueños, ambiciones y aspiramos a muchas cosas. Eso está bien, pero todos sabemos que no es suficiente, porque para lograr una meta se necesita un plan, mucha disciplina, sacrificio, dedicación y trabajo duro para lograrlo. Y por eso, la mayoría de los deseos y sueños lo dejamos ir, sin luchar a conseguirlo, y nos conformamos con mìgas en lugar de tener el pan entero.

Por eso pregunto, ¿que necesitamos para lograr cumplir nuestros sueños? ¿Que nos falta para llegar a las metas? Necesitamos motivación! Si, motivación y fe.

Necesitamos motivación para disciplinarnos y conseguir las metas que nos pongamos. 

¿Que es la motivación y còmo fomentar la motivación para que su motor no se pare?

Motivación = Conjunto de factores internos o externos que determinan en parte las acciones de una persona. Motivo, causa, razón que impulsa a una acción. Estímulo que anima a una persona a actuar de una forma concreta para lograr un objetivo.

Pero la motivación no funciona sin fe. Esas dos funcionan, pero solo si estan juntas. El motor no funciona sin gasolina, pero si se juntan ocurre el milagro de cuales tantos nos beneficiamos hoy en dia.

Aparte de la fe religiosa, en Dios, existe en cada persona el poder de la fe. Dios creò a las personas con ese poder extraordinario para sobrevivir en este mundo. Hay muchas personas no creyentes en Dios, que logran grandes cosas, porque este don lo tenemos todos, ya que todos somos la creación de Dios. Pero, si que es verdad que se hace una separación, una diviciòn en cuando elegimos en que depositamos nuestra fe. 

¿Que es la fe según la Biblia? "La fe es garantía de las cosas que esperamos y certeza de las realidades que no vemos. Por ella obtuvieron nuestros mayores la aprobación de Dios. Por la fe comprendemos que el universo ha sido modelado por la palabra de Dios, de modo que lo visible tiene su origen en lo invisible." Hebreos 11:1-3

¿Que es la fe según el mundo? Confianza, seguridad, esperanza, certidumbre.

La motivación desaparece cuando perdemos la fe. Alimentar la fe nos ayuda ver la motivación y perseverar en ella, para lograr cumplir las metas. La fe en Dios, y la fe que ésta en nosotros, las dos, son un instrumento poderoso que nos ayuda a lograr grandes cosas en este mundo.

Hoy en día, sin ser dramática, o exagerada, las personas ya han perdido casi por completo la fe en Dios, pero también la fe de lograr metas para sus vidas personales. La generación joven ya casi no se atreven a soñar, porque saben que deberían luchar y esforzarse en lograr llegar en las metas de los deseos e sueños, por eso eligen las vías más fáciles y rápidas para subsistir. Comienzan con sueños y esperanzas y terminan desistiendo en el camino.

Los padres aún tienes sueños para sus hijos, los abuelos para sus nietos, pero lo malo es que ellos mismos ya dejan de soñar antes de empezar a volar. 

A veces siento como esa epidemia intenta afectar también mi vida. Y mentiría decir que es fácil oponerse y protegerse. Todo es una lucha constante, y someterse a las disciplinas, veces es como una tortura. Cuando perdemos de vista a Dios, solamente queda la fe depositada en nuestros esfuerzos, pero este camino sin Dios es muy agotador y muy frustrante a largo plazo.

Como creyente en Dios, puedo afirmar que su poder, su gracia y su bondad son mi mayor apoyo en mis debilidades. Tengo un antes sin Dios y un después con Él, y por eso puedo distinguir claramente en mis afirmaciones que lo que soy ahora se debe a que he puesto mi fe en Dios, quien es Todopoderoso, ya que soy solo un ser humano limitado, con recursos limitados y un fin incierto en la Tierra. Pero con Él, puedo trascender todo esto y ser eterno. 

Voy a clamar al Dios altísimo, al Dios que en todo me ayuda. Salmo 57:2 DHHE

Clamaré al Dios Altísimo, al Dios que me favorece. RV2020

¿Cómo conseguimos la motivación y cómo alimentamos la fe?

Averigua si tus sueños, deseos, metas - que estén adecuados para ti y conforme a quien eres.

Enséñame a tener buen juicio y conocimiento, pues confío en tus mandamientos. Salmos 118:66 

Tenlo claro antes de empezar cualquier camino. 

Si alguno de vosotros quiere construir una torre, ¿no se sentará primero a calcular los gastos y comprobar si tiene bastantes recursos para terminarla? No sea que, una vez echados los cimientos, no pueda terminarla, y quede en ridículo ante todos los que, al verlo, dirán: «Ese individuo se puso a construir, pero no pudo terminar. Lucas 14:28-30

Busca la motivación en los lugares que te aconsejan en luchar, no en abandonar.

Los planes se afirman con un buen consejo; Prov. 20:18a

el triunfo depende de los muchos consejeros. Prov. 11:14b

Poner interés en que te gustaría lograr. Inspírate en los que lo han logrado.

Por eso, nosotros, teniendo a nuestro alrededor tantas personas que han demostrado su fe, dejemos a un lado todo lo que nos estorba y el pecado que nos enreda, y corramos con fortaleza la carrera que tenemos por delante. Hebreos 12:1

Persistir cuando no tienes ganas y en los días malos.

Por tanto, tomad toda la armadura de Dios, para que cuando llegue el día malo podáis resistir y permanecer firmes después de haber acabado todo. Efesios 6:13

Poner atención en cultivar ánimos.

No perdáis, pues, el ánimo. El premio que os espera es grande. Hebreos 10:35

Sométanse a la disciplina hoy, no mañana. Lo que haces hoy te ayudará para mañana.

Amar la disciplina es amar el saber; odiar la reprensión es ser ignorante. Prov.12:1

Recuerda cada día que Dios siempre estará allí para animarte y equiparte con lo que necesitas para superar este día también.

No temas, porque yo estoy contigo;no desmayes, porque yo soy tu Dios. Yo te fortaleceré, y siempre te ayudaré, te sustentaré con la diestra de mi justicia. Isaías 41:10

Fortalece tu fe en Dios - y encamina tu motivación en la dirección correcta cuando intenta descarillar.

Confiadle todas vuestras preocupaciones, ya que él se preocupa de vosotros. 1 Pedro 5:7

La senda de los justos es como la luz de la aurora, que va en aumento hasta que el día es perfecto; pero el camino de los malvados es como la oscuridad, y no saben en qué tropiezan.

No te desvíes a la derecha ni a la izquierda; aparta tu pie del mal. Prov. 4:18,19,27

Nunca abandones cuando fallas. Nunca. La práctica constante es la clave para adquirir habilidades y destrezas.

pues siete veces cae el justo y se levanta, pero los malvados se hunden en la desgracia. Prov. 24:16a

Y no es la necesidad lo que me hace hablar así, pues he aprendido a bastarme en cualquier circunstancia. Tengo experiencia de pobreza y de riqueza. Estoy perfectamente entrenado para todo: para estar harto y para pasar hambre, para nadar en la abundancia y para vivir con estrecheces. Puedo salir airoso de toda suerte de pruebas, porque Cristo me da las fuerzas. Filipenses 4:11-13

Ten más fe en Dios que en tus habilidades. Aún cuando dudes en lograrlo apoyate en la bondad de Dios.

Confía plenamente en el Señor y no te fíes de tu inteligencia. Prov. 3:5

Instruirea aduce rod

 

Mi-a plăcut o frază spusă de cineva într-un mesaj: "Fii o soluție, nu o problemă!" 

Sunt cam două luni de atunci, și aparte că sună bine, rimează și dă bine ca lemă, am meditat și am încercat să caut în a o pricepe ca mod de viața pentru mine. Am reflecționat că orice învățătură primită trebuie practicată pentru a obține ✔ de aprobat.

Până nu te pui la un exercițiu, totul e ușor și frumos, asta până când încerci să îl aplici; abia atunci începe școala adevărată a învățării, a aplicării practice. Viața e foarte simplă și ușoară atâta timp cât nu ne punem la provocări care să ne schimbe mintea, inima, caracterul, viața. Totul se complică când începem să punem în practică tot ce știm și cunoaștem. Eșecurile sunt atât de frustrante, deoarece de prea puține ori reușim din prima. "Iar sămânța căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul, șaizeci, altul, treizeci.” Matei 13:23 Nu totdeauna reușim maximul, chiar dacă Cuvântul și pământul e bun. Însă, exersarea cunoașterii totdeauna va aduce rod, chiar dacă nu va fi din prima maximul(sau nu totdeauna), sau 60%, însă poate vom rodi minimul 30%.  Poate minimul nu ne va mulțumi, dar ne va ajuta ca la următoarea dată să obținem mai bune rezultate, pentru că puținul acela sunt resursele necesare în a semăna din nou.

Orice deprindere este o școală a învățării practicii a ceea ce este teoretic. Nu e simplu, nici ușor precum pare. Uneori în viață suntem puși în fața provocărilor când cunoașterea e supusă testului practicării. Alteori, alegem noi să practicăm ceea ce cunoaștem. Ori care ar fi situația, suntem examinați în vederea ajungerii la validarea cunoașteri ca rezultat practic: "el aduce rod." 

Până și prin eșecuri putem rodi dacă suntem atenți la Maestru. Nu trebuie să abandonăm, chiar dacă nu reușim nici cel 30%, deoarece Biblia numește neprihănit chiar și pe cel care nu reușește, dar nu se dă bătut, ci se ridică și încearcă din nou, și din nou, până reușește. Căci cel neprihănit de șapte ori cade și se ridică...Prov. 24:16 

Instruirea cultivă în noi rezultate care vor dăinui, de aceea nu trebuie să abandonăm niciodată! Vrăjmașul încearcă din răsputeri să nu te mai ridici și să nu mai încerci, căci știe și cunoaște căci orice credincios poate învinge prin faptul căci se ridică și continuă să lupte, căci Cristos este Cel care îl încurajează, Cristos este Cel care îi dă toate resursele, doar el trebuie să se ridice și să exerseze.

Pavel ne descrie în Romani 7:25 lupta firii pământești împotriva Duhului, și vedem că lupta aceasta este crâncenă, ne epuizează, ne obosește și uneori nu reușim să facem ceea ce trebuie, chiar dacă am luptat.

Dar mă bucur căci Pavel termină cu o conotație plină de speranță. Victoria stă în cedare. Cu cât cedăm mai mult controlul Domnului Cristos, cu atât mai mult El va trăi în noi, iar diferența se va vedea! 

Așadar, pentru a fi o soluție trebuie să alegem în a umbla în aplicarea cunoașteri. A fi o soluție este disciplina și răstignirea eu-lui și cedarea în favoarea cârmuiri Duhului. 

Practica este criteriul care stabilește adevărul; pentru a determina dacă o cunoaștere este adevărată, aceasta trebuie să fie validată prin practică. Sursa cunoașterii Adevărului este Biblia, iar exersarea punerii în practică a Adevărului are ca rezultat în a fi o soluție, nu o problemă.

Tocmai de aceea dați-vă toată silința să adăugați la credința voastră – un caracter ales, la caracterul ales – cunoașterea, la cunoaștere – înfrânarea, la înfrânare – răbdarea, la răbdare – evlavia, la evlavie – dragostea frățească, iar la dragostea frățească – iubirea de oameni. Căci, dacă aveți aceste virtuți și dacă sporesc în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește cunoașterea Domnului nostru Isus Cristos. 2 Petru 1:5-8 NTSBR

De aceea, depuneți orice efort ca să adăugați la credința voastră virtutea, la virtute – cunoașterea, la cunoaștere – înfrânarea, la înfrânare – răbdarea, la răbdare – evlavia, la evlavie – dragostea frățească, iar la dragostea frățească – dragostea de oameni. Căci, dacă aceste lucruri sunt într-adevăr ale voastre și abundă printre voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește cunoașterea Domnului nostru Isus Cristos. 2 Petru 1:5-8 NTR

Orice om chibzuit lucrează cu cunoștință... Prov. 13:16