Mi existencia de vivir es Cristo!

"Un mic ungher unde Dumnezeu îmi vorbeste."
Secretul vieții: Trăiește! Nu doar exista.

luni, 20 octombrie 2025

Instruirea aduce rod

 
Mi-a plăcut o frază spusă de cineva într-un mesaj: "Fii o soluție, nu o problemă!
Sunt cam două luni de atunci, și aparte că sună bine, rimează și dă bine ca lemă, am meditat și am încercat să caut în a o pricepe ca mod de viața pentru mine. Am reflecționat că orice învățătură primită trebuie practicată pentru a obține ✔ de aprobat.
Până nu te pui la un exercițiu, totul e ușor și frumos, asta până când încerci să îl aplici; abia atunci începe școala adevărată a învățării, a aplicării practice. Viața e foarte simplă și ușoară atâta timp cât nu ne punem la provocări care să ne schimbe mintea, inima, caracterul, viața. Totul se complică când începem să punem în practică tot ce știm și cunoaștem. Eșecurile sunt atât de frustrante, deoarece de prea puține ori reușim din prima. "Iar sămânța căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul, șaizeci, altul, treizeci.” Matei 13:23 Nu totdeauna reușim maximul, chiar dacă Cuvântul și pământul e bun. Însă, exersarea cunoașterii totdeauna va aduce rod, chiar dacă nu va fi din prima maximul(sau nu totdeauna), sau 60%, însă poate vom rodi minimul 30%.  Poate minimul nu ne va mulțumi, dar ne va ajuta ca la următoarea dată să obținem mai bune rezultate, pentru că puținul acela sunt resursele necesare în a semăna din nou.
Orice deprindere este o școală a învățării practicii a ceea ce este teoretic. Nu e simplu, nici ușor precum pare. Uneori în viață suntem puși în fața provocărilor când cunoașterea e supusă testului practicării. Alteori, alegem noi să practicăm ceea ce cunoaștem. Ori care ar fi situația, suntem examinați în vederea ajungerii la validarea cunoașteri ca rezultat practic: "el aduce rod." 
Până și prin eșecuri putem rodi dacă suntem atenți la Maestru. Nu trebuie să abandonăm, chiar dacă nu reușim nici cel 30%, deoarece Biblia numește neprihănit chiar și pe cel care nu reușește, dar nu se dă bătut, ci se ridică și încearcă din nou, și din nou, până reușește. Căci cel neprihănit de șapte ori cade și se ridică...Prov. 24:16 
Instruirea cultivă în noi rezultate care vor dăinui, de aceea nu trebuie să abandonăm niciodată! Vrăjmașul încearcă din răsputeri să nu te mai ridici și să nu mai încerci, căci știe și cunoaște căci orice credincios poate învinge prin faptul căci se ridică și continuă să lupte, căci Cristos este Cel care îl încurajează, Cristos este Cel care îi dă toate resursele, doar el trebuie să se ridice și să exerseze.
Pavel ne descrie în Romani 7:25 lupta firii pământești împotriva Duhului, și vedem că lupta aceasta este crâncenă, ne epuizează, ne obosește și uneori nu reușim să facem ceea ce trebuie, chiar dacă am luptat.
Dar mă bucur căci Pavel termină cu o conotație plină de speranță. Victoria stă în cedare. Cu cât cedăm mai mult controlul Domnului Cristos, cu atât mai mult El va trăi în noi, iar diferența se va vedea! 
Așadar, pentru a fi o soluție trebuie să alegem în a umbla în aplicarea cunoașteri. A fi o soluție este disciplina și răstignirea eu-lui și cedarea în favoarea cârmuiri Duhului. 
Practica este criteriul care stabilește adevărul; pentru a determina dacă o cunoaștere este adevărată, aceasta trebuie să fie validată prin practică. Sursa cunoașterii Adevărului este Biblia, iar exersarea punerii în practică a Adevărului are ca rezultat în a fi o soluție, nu o problemă.

Tocmai de aceea dați-vă toată silința să adăugați la credința voastră – un caracter ales, la caracterul ales – cunoașterea, la cunoaștere – înfrânarea, la înfrânare – răbdarea, la răbdare – evlavia, la evlavie – dragostea frățească, iar la dragostea frățească – iubirea de oameni. Căci, dacă aveți aceste virtuți și dacă sporesc în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește cunoașterea Domnului nostru Isus Cristos. 2 Petru 1:5-8 NTSBR

De aceea, depuneți orice efort ca să adăugați la credința voastră virtutea, la virtute – cunoașterea, la cunoaștere – înfrânarea, la înfrânare – răbdarea, la răbdare – evlavia, la evlavie – dragostea frățească, iar la dragostea frățească – dragostea de oameni. Căci, dacă aceste lucruri sunt într-adevăr ale voastre și abundă printre voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește cunoașterea Domnului nostru Isus Cristos. 2 Petru 1:5-8 NTR

Orice om chibzuit lucrează cu cunoștință... Prov. 13:16