Cristo vive en mi - Cristos traieste in mine

"Un mic ungher unde Dumnezeu imi vorbeste."
Secretul vietii unui crestin:
"Nu mai traiesc eu, ci Cristos traieste in mine!"

luni, 10 noiembrie 2014

Neabatut in a urma Vocea Pastorului

In aceasta dimineata cand serveam micul dejun, Dumnezeu care este credincios fagaduintelor Sale, fiind in fiecare zi langa copii Sai, mi-a vorbit prin cateva pasaje din Biblie, apoi prin ascultarea unor marturii despre Nicolae Moldoveanu si Traian Dorz; Duhul Lui Dumnezeu este la lucrul in inima celui flamand dupa El.
Prin lucrurile cele mai mici Dumnezeu ne vorbeste, si ar trebui sa fim atenti si sa luam aminte deoarece prin aceste lucruri incepe ascultarea noastra: de la lucrurile mici. Mi-a vorbit azi Dumnezeu? Caci noi Lui, ii tot vorbim intruna, dar de ascultat... mai ascultam noi si luam aminte la glasul Lui cand ne vorbeste? Dumnezeu in Suveranitatea Lui isi gaseste timp si se opreste sa ne vorbeasca, problema nu consta ca El nu ne vorbeste, ci, noi, nu ne oprim sa ascultam. Chiar imi doresc ca fiecare credincios sa se deprinda in a asculta vocea Duhului Sfant/vocea Lui Dumnezeu. Cred cu adevarat ca aceasta este voia Lui pentru fiecare crestin care il are pe Isus Cristos ca Domn si Mantuitor in viata lui.
De ce imi doresc aceasta? Pentru ca atunci cand te deprinzi sa asculti vocea Lui Dumnezeu devenim eficienti in lumea aceasta. Si cred ca lumea aceasta are nevoie acuta de oameni care sa aiba aceasta relatie personala cu Dumnezeu. Nu putem fi eficienti in locul care suntem daca nu ne-am deprins sa fim ascultatori la/de glasul Marelui Pastor.
Ioan 10:4,5 "Dupa ce si-a scos oile, merge inaintea lor; si oile merg dupa el, pentru ca ii cunosc glasul.
Nu merg deloc dupa un strain;ci fug de el, pentru ca nu cunosc glasul strainilor."

Domnul ne-a lasat un model aici daca suntem atenti. Ne-a scos din pacat, merge inaintea noastra; noi mergem dupa El...de ce mergem dupa El? Pentru ca Ii cunoastem glasul! Ce important este sa Ii cunoastem glasul...ca sa nu mergem deloc dupa glasul unui strain, si nu numai atat, ci va fi si o masura de siguranta pentru noi, ca sa putem fugi, adica sa indepartam/alungam vocile strainilor si sa ne concentram atentia numai la glasul Pastorului nostru Isus Cristos si  ramanem in ascultare de vocea Lui Dumnezeu.
Poate vor fi situatii cand nu vom fi indeajunsi de aproape de Pastor ca sa Ii auzim bine glasul, si vociile straine ne vor striga si ne vor incerca sa ne ademeneasca ca sa ne abatem de la calea cea dreapta, dar daca vocea Lui ne-a fost familiarizata, atunci vocile straine nu ne vor putea abate deloc in a ne urma Pastorul. Si trebuie sa fim pregatiti totdeauna pentru ca astfel de situatii, vom intampina. Crede-ti ca Nicolae Moldovan, sa zicem ca tot despre el am vorbit mai sus, cand era inchis in celule intunecoase, batut, flamand, etc, vocile strainilor nu l-au ademenit sa se abata si ca Pastorul Lui ar fi departe? Cu siguranta ca toti au trecut prin situatii asemanatoare, dar frumusetea biruintei lor a constatat caci cunoasteau vocea Pastorului lor, si de aceea au ramas neabatuti pana la sfarsit. Acesta biruinta este hotarata, si pentru fiecare dintre noi.

2Corinteni 5:20,21 "Noi dar, suntem trimisi imputerniciti ai lui Cristos; si, ca si cum Dumnezeu ar indemna prin noi, va rugam fierbinte, in Numele lui Cristos: Impacati-va cu Dumnezeu!
Pe Cel ce n'a cunoscut pacat, El L-a facut pacat pentru noi, ca noi, sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El."
De ce Dumnezeu ar imputernici niste oameni care, cand ar avea cea mai mare nevoie de ajutorul Lui, nu ar recunoaste/nu ar sti/nu vor putea asculta/deosebi glasul Lui? Observam ca Pavel reprezinta pe cineva pe care Il cunoaste indeaproape, deoarece stie ce doreste Cel care L-a imputernicit; nu reprezinta pe cineva pe care nu l-ar cunoaste, de aceea afirma mai departe "ca si cum Dumnezeu ar indemna prin noi". Lumea are nevoie de Dumnezeu atat de mult, si noi suntem trimisi imputerniciti ai lu Cristos ca sa ii indemnam sa se impace cu Dumnezeu. Noi pe acest pamant suntem neprihanirea Lui Dumnezeu in Cristos, de aceea nu ma mira faptul ca acesti giganti ai credintei au trecut biruitori prin atatea impotriviri si necazuri, tinandu-se strans de ceea ce Dumnezeu le-a incredintat: imputernicirea de Al reprezenta pe Cristos aici pe pamant. Ei au biruit datorita Celui care traia in ei, nu ca au fost ei puternici. Ei au inaintat chiar daca adeseori nu au putut alerga, dar au mers, sau nu au putut merge, dar s-au tarat...asa cum a sunt spusele lui Martin Luther :Dacă nu poţi zbura, atunci fugi; dacă nu poţi fugi, atunci mergi; dacă nu poţi merge, atunci târăşte-te; dar, orice ai face, asigură-te că înaintezi! (Martin Luther King Jr)
Dumnezeu nu ne trimite ca imputerniciti ai Sai ca sa fim biruiti, ci sa fim biruitori, de aceea ne-a dat/a pus in noi, ceea mai desavarsita si uimitoare putere a biruintei : Isus Cristos.(Galateni 2:20) Slavit sa-I fie Numele in veci de veci.
Doamne Dumnezeule, privim in lumea aceasta si recunoastem ca oamenii au nevoie de tine, de aceea pentru a puteam fi un trimis imputernicit Al Fiului Tau Cristos, trebuie sa ma deprind bine in a asculta si deosebi glasul Tau. Fa-ma un vas destoinic in lucrarea Ta care o ai cu mine si da-mi capacitatea, intelepciunea si puterea de a fi ascultator si implinitor Cuvantului Tau. Amin