De aceea, pe oricine Ma va marturisi inaintea oamenilor il voi marturisi si Eu inaintea Tatalui Meu care este in ceruri;
dar de oricine se va lepada de Mine inaintea oamenilor, Ma voi lepada si Eu inaintea Tatalui Meu care este in ceruri.
Cum te simti cand propriului tau copil ii este rusine sa fie vazut in compania ta? Fie ca esti mama, sau tatal te simti ranit/a, indignat/a... Nu toti copii reactioneaza in acelasi fel, insa aproape toti ne-am gandit si ne-am dorit odata(sa nu zic de mai multe ori) ca parintii nostri sa fie altfel, sau sa fie ca cutare, cutare. Insa maturizandu-ne am observat caci gandirea noastra nu a fost corecta si ne pare rau de faptul caci nu ne-am inteles parintii si deciziile lor luate cu privire la noi. Ne pare rau caci ne-am injosit parinti in fata prietenilor, in fata colegilor. Daca nu recunoastem lucrul acesta sa citim o statistica care am gasit-o intr-o carte de adolescenti si sa fim sinceri cu noi insine...
-la 4 ani: Tata poate face orice!
-la 6ani: Tata stie multe! Foare multe!
-la 8ani: Tata nu stie anumite lucruri.
-la 12ani: Cu siguranta tata nu stie.
-la 14ani: Tata este atat de depasit incat cred ca nu are nicio o sansa.
-la 20ani: Batranul e din alte vremuri.
-la 25ani: S-ar putea totusi ca tata sa stie cate ceva.
-la 35ani: Poate ca ar trebui sa ne sfatuim cu tata in privinta asta.
-la 60ani: Oare ce ar fi crezut tata despre asta?
-la 70ani: Mi-as dori sa pot povesti cu tata din nou.
Intr-una din zile meditand la viata mea, la comportamentul meu fata de Tatal si conversand cu El, mi-a aratat vremea cand am fost o adolescenta in Cristos...oare de cate ori am tacut si am ascuns ca suntem crestini? De cate ori am preferat sa ne tinem gura inchisa ca nu cumva sa fim dispretuiti, ocarati, injositi... De cate ori ne-a pasat mai mult parerea celor din jur decat ceea ce gandea Dumnezeu atunci cand noi preferam sa nu fim vazuti in compania Tatalui?
Atunci m-am intrebat, cum am putut sa ma simt stanjenita si rusinata in compania unui astfel de Tata? Oh, cat de rusinata am inceput sa ma simt de comportamentul meu si cat de rau imi parea...ingenuncheata in fata Lui i-am cerut iertare printre lacrimi.
Cum ne putem simti stanjeniti cu un astfel de Tata? Oare exista altul ca El? Nicidecum! Atunci?
Cand Il acceptam pe Cristos ca Domn si Mantuitor in viata noastra suntem exact ca si un copil cand este mic; tatal sau este cel mai tare, cel mai bun, cel mai frumos, cel mai cel(cei care au copii cred ca deja zambesc). Daca cineva ii spune ca tatal sau este mai puternic ca al lui se ajunge la divirgente deoarece el sustine caci ca tatal sau nu este altul. Imi aduc aminte chiar din viata copiilor mei cand erau mici, cand erau cu alti copii si incepeau conversatii de genul acesta: tatal meu stie sa construiasca...celalalt raspundea: al meu stie mai bine ca al tau. Si intr-un final ajungeau la cearta si venid plangand. Bineinteles caci fiecare tata era cel mai bun pentru el, nu pentru celalalt.
Apoi creste si devine adolescent si perspectiva lui se schimba. Se crede destul de mare si unicat, nu mai poate admira pe nimeni altul decat pe el. Nu mai vede bunatatea tatalui, nu mai distinge ca tatal sau mereu ii doreste binele si nu raul. El poate sa se descurce singur si nu mai are nevoie de ajutorul tatalui. Oare tatal sau sa schimbat? Nu, el a ramas acelasi, iubindu-l si daruindu-i ce are el mai bun pentru el.
Meditand profund, cat de mult ne asemanam...Devenim copii ai Lui Dumnezeu, suntem orguliosi si ne mandrim cu El; apoi crestem si trecem si noi prin perioada adolescentei. Ne simtim destul de puternici si nu mai avem nevoie de ajutorul Lui, de sfaturile Lui, de iubirea Lui. Adolescenta in Cristos. Cand trecem prin aceasta perioada? Atunci cand ca si adolescenti reactionam cu un comportament rebel si autoapreciere de sine. Tacem cand trebuie sa marturisim ca Dumnezeu este Tatal nostru. Ne simtim stanjeniti si ne este rusine sa marturisim ca suntem crestini. Este mai important Eu-l nostru decat comoara ce o avem in noi: Cristos. Este mai important sa avem o reputatie buna in fata celorlalti decat in fata lui Dumnezeu.
Cat de lunga este perioada de adolescenta? Sau cat dureaza? Totul depinde de mine si de tine. Cu cat Il cunosti mai bine pe Dumnezeu cu atat mai mult te increzi deplin in El si te mandresti de faptul caci Dumnezeu este Tatal tau si Isus Cristos este Domnul si Mantuitorul al tau. Iti asigur caci cu cat Il vei cunoaste mai mult, cu cat vei fi mai aproape de El, cu atat iti va veni mai greu sa taci si sa nu marturisesti inaintea oamenilor caci nu exista in alt Nume Mantuire decat in Isus Cristos si caci prin jertfa de pe Golgota El te-a facut copilul Sau. In pieptul tau va arde dorul de a fi placut Tatalui si nimic si nimeni nu te va desparti de dragostea si bunatatea Lui.
Isuse imi cer iertare caci nu Te-am marturit in fata oamenilor ca Domn si Mantuitor al vietii mele, iarta-ma. Imi cer iertare pentru lasitatea de care am dat dovada, temandu-ma de parerile si reactiile celor din jur, avandu-Te pe Tine Doamne Dumnezeule ca Tata, iarta-ma. Imi cer iertare pentru tacerea mea, atunci cand trebuia sa spun caci sunt copilul Tau si sa sufar. Iarta-ma.
Multumesc caci m-ai invatat caci a trai este Cristos, iar a muri este un castig, caci a fi badjocorit pentru Numele Tau este o invrednicire ; a Te sluji pe Tine este o onoare, a fi copilul Tau este un dar nemeritat si pretios...etc
Nu astepta ca Dumnezeu sa se schimbe dupa placul tau, ci schimbate tu dupa placul Lui. El este Atotputernic, Atotstiutor, Atotprezent...iubitor, bun, milos, indurator, iertator, intelept, frumos, fantastic, bogat...El este Totul pentru tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu